Meritul tău real constă în faptul că ești – Ben Renshaw.
Cum ajungem în momentul în care dorințele noastre încep să se bată cap în cap? Cum se face că ne construim viața conform anumitor valori, dar avem dorințe total necorespunzătoare acestora?
Despre valori personale aș putea scrie o carte și, cu siguranță, o singură carte nu ar fi de ajuns să spun tot ce am de zis referitor la acest subiect. Sunt foarte susceptibilă atunci când vine vorba de valori, și asta probabil pentru că, și eu, la rândul meu, am luptat o bună parte din viața mea cu descoperirea și ierarhizarea acestora.
Recunosc, am avut de multe ori senzația că nu știu ce vreau. Atunci când ni se pare că nu știm ce vrem sau că avem dorințe contradictorii, ce se bat constant cap în cap, e timpul cel mai potrivit să ne adresăm anumite întrebări.
Atunci când nu ne știm valorile personale avem mereu senzația că ne-am născut pentru a ne sacrifica unui scop nobil, și acel scop nobil se dovedește a fi adesea: un bărbat, o familie, o prietenie, o relație ciudată sau alte legături de acest gen.
Când reușim să ne așezăm valorile pe o anumită ierarhie morală, realizăm, de fapt, că nimic nu poate fi mai important decât ceea ce considerăm noi important în viața noastră.
Dar ce reprezintă, până la urmă, dorințele contradictorii, cum apar ele și ce stă la baza acestora?
E simplu: dorințele contradictorii sunt frustrările, apărute în urma unui trai total necorespunzător valorilor noastre reale.
Și, cel mai trist este că: a nu ști ceea ce este mai important în viață pentru tine este echivalent cu a trăi fără nici un sens.
Ce vrei să construiești, în ciuda a orice, în această viață? Carieră, bani, viața de familie, relație de cuplu, apreciere etc.?
Care este valoarea ta numărul unu? Ce urmează după valoarea numărul unu?
Dacă valoarea ta numărul unu este cariera, atunci fă tot ce ține de tine pentru a fi cel mai bun în ceea ce-ți dorești să fii. Dacă valoarea ta numărul unu este crearea unei familii – fii cea mai bună soție/soț pentru partenerul tău. Lista continuă în dependență de prioritățile tale.
Valorile tale îți determină traiul pe care-l ai azi și cel pe care-l vei avea mâine. Munca pe care o implici pentru a le onora este echivalentă cu rezultatele pe care le vei avea.
Nu-ți fie frică să greșești crearea propriilor valori. Lista de valori se schimbă mereu, odată ce noi ne schimbăm. Nu suntem statici, pentru că viața nu ne permite. Cea mai importantă revelație a mea este că:
Viața ni s-a dat pentru a fi trăită, cu greșeli, experiențe, trăiri intense, tristeți, eșecuri, bucurii, succese, totul face parte din planul existenței umane.
Nimeni nu merită să fie condamnat pentru modul în care își aranjează valorile personale, mai ales dacă această ierarhie îl împlinește.
Poate că cineva are drept prioritate cariera și asta îi face să se simtă fericit, cu adevărat, și pentru carieră ar fi dispus să renunțe sau să sacrifice multe alte lucruri aparent normale pentru alții.
Poate că valoarea numărul unu din viața altcuiva este familia și ar jertfi totul pentru a crea o co-uniune fericită.
Oricare ar fi valorile noastre sau orice priorități în viață am avea, cel mai important este să ne gândim întotdeauna cum va arata viața noastră peste ani dacă alegem ceea ce alegem în acest moment.
Eu nu-mi imaginez că aș putea avea doar rolul de casnică, dedicându-mi viața acestuia. Ideea creării unui cămin frumos și a unei relații fericite mă tentează, dar este cumva după cel al unei femei împlinite, în primul rând, în plan profesional. Întrebarea cea mai importantă atunci când vorbim despre valori personale este: Cât de fericit vei fi peste 10 ani dacă te dedici listei tale de priorități pe care o ai astăzi?
- Dacă te dedici creării unei familii, cât de fericit vei fi când îți vei da seama că singurul tău rol este acela de soție/soț și părinte?
- Dacă te dedici carierei, vei reuși oare să accepți ideea că crearea unei cariere implică multe sacrificii, inclusiv cele de ordin personal?
- Dacă te dedici unui singur job, care nu-ți aduce plăcere, îți asigură o anumită stabilitate, dar nu te ajută nicicum să crești, cât de fericit vei în câțiva ani, când îți vei da seama că a trecut timpul peste tine și viața ta nu are nici o direcție?
Nici una dintre aceste alegeri nu este greșită, dar dacă răspunsul la întrebarea “Cât de fericit voi fi peste câțiva ani, dacă voi continua să trăiesc așa cum trăiesc în acest moment?”, te sperie, atunci oprește-te și revizuiește-ți valorile.
Nimeni nu se naște cu valorile puse pe tavă, nimeni nu se naște cu valorile aranjate pe o listă, dar cu cât mai mult ne dorim să ne dăm seama cum funcționăm, cu atât mai eficient va fi procesul de descoperire a acestora.
În momentul în care vei reuși să-ți cunoști valorile, nimeni nu-ți va putea spune ce vrei tu să faci și ce nu vrei, ce înseamnă fericire pentru tine și ce nu, ce să faci să trăiești bine și ce nu.
În momentul în care îți cunoști valorile, știi sigur ce te face fericit și până unde ai fi dispus să mergi pentru a obține acea fericire.
O spun de multe ori când sunt întrebată de ce nu am ales să profit de oportunitatea aia sau cealaltă: nu există o rețetă a fericirii, pentru că fiecare dintre noi are propria rețetă, și cu cât mai repede acceptăm acest lucru, cu atât mai repede vom găsi, cel puțin, începutul drumului pe care-l avem de parcurs. Și așa cum fiecare călătorie de 1000 de leghe începe cu un pas, la fel și fiecare drum începe cu începutul.
Când descoperi adevăratele lucruri care te fac fericit, orice momeală a lumii nu are nici o valoare.
Și chiar dacă nimic din ceea ce trăim nu este întâmplător și fiecare dintre noi are rostul său pe lumea asta, această credință nu ne dă dreptul să ne relaxăm și să așteptăm ca lucrurile să se întâmple, pentru că:
Lucrurile se întâmplă doar dacă noi ieșim în ring, luptăm, cădem, ne ridicăm și continuăm.
Viața nu este despre a fi spectator, viața este despre a fi pe scenă. Spectatori vom fi doar atunci când pe scenă vom fi profesioniști… profesioniștii propriei vieți, dar, precum acest lucru nu se va întâmpla niciodată, rolul de spectator putem să ni-l permitem doar atunci când avem nevoie de o inspirație pentru a merge mai departe.
Inspirație vine, însă, de cele mai multe ori, de la cei care au reușit. Modele motivaționale sunt cele care nu s-au lăsat pradă eșecului, ci s-au sculat de jos și și-au continuat drumul.
Când simți că ajungi la intersecții și nu mai știi încotro să o apuci, oprește-te și întreabă-te: Ce este cel mai important pentru mine în această viață? Pentru ce aș fi dispus să fac orice sacrificiu mi s-ar cere?
Te aștept cu aceste răspunsuri și aici, pe Arta de a fi TU.
Te salut și te îmbrățișez cu drag,
Eugenia
