„În ceea ce mă privește, să plouă tot anul, mi-am ascuns anotimpurile în suflet”
(Grabriel Petru Băiețan)
De câte ori ai lăsat tristețea să facă parte din viața ta?
Ciudat suntem creați noi, oamenii: ne punem scopuri mărețe, ajungem la ele, apoi suntem iar în căutare de ceva inedit.
Te-ai întrebat vreodată ce este tristețea, de fapt? Ei, bine tristețea nu este altceva decât o emoție. Iar emoția, spre deosebire de sentiment, este o trăire de scurtă durată.
Probabil te-ai prins uneori că ești trist, fără a fi conștient de vreun motiv oarecare, nu?
Ciudat e că noi, oamenii, întotdeauna găsim scuze pentru tristețea noastră: fie că e timpul urât, fie că soarele strălucește mai puțin sau fie că primăvara întârzie să vină, tristețea este întotdeauna justificată de mintea noastră.
Dar câți dintre noi sunt dispuși să sape adânc în ei pentru a descoperi adevăratele motive ale tristeții ce o simt? Îți spun eu: foarte puțini, și asta pentru că e mai ușor să cauți în exteriorul decât în interiorul tău.
Puțini dintre noi știu că tristețea profundă ce ne cuprinde este rezultatul mai multor factori, adunați în timp, care au dus la crearea unei astfel de stări.
„Ce factori, ai să mă întrebi, eu știu de ce sunt trist și lipsit de energie: pentru că e o zi mohorâtă și nu-mi pot duce planurile la bun sfârșit”.
Oamenii se încăpățânează să înțeleagă că ei sunt cei care își ascund anotimpurile în sufletele lor.
Că e mohorât sau senin nu are nici o relevanță pentru cel care știe ce își dorește și unde vrea să ajungă.
„Nici un lucru nu are însemnătate până când nu îi dăm noi una” – zicea Shakespeare.
- Noi creăm pânze de păianjen în jurul nostru, apoi ne plângem că nu avem acces la o viață extraordinară.
- Noi trăim în mediocritate, dar visăm cu ochii deschiși la o viață minunată, fără să ne facem un plan concret de acțiune.
- Noi credem că viața e responsabilă să ne pregătească surprize, dar nu facem nimic ca ele să apară.
Cum să scăpăm de tristețea care ne macină viețile și sufletele? Răspunsul e simplu: să facem ca lucrurile să se întâmple!
Cu câteva luni în urmă am parcurs un program foarte fain condus de Eben Pagan, cu titlul „Wake up productivity”.
Acesta zicea atât de bine că de fiecare dată când te confrunți cu o problemă, schimbă sistemul, nu simptomele. 99% din acțiunile tale sunt rezultatul a ceea ce ai gândit ieri.
Te uimesc aceste cifre? Nu sunt unica care susține că gândurile tale de ieri creează realitatea ta de azi.
Te tot întrebi de ce ești trist? Lasă-mă să te ajut să descoperi răspunsul la această întrebare prin intermediul altor întrebări. Te rog să fii sincer cu tine:
- Pe ce lucruri care ți se întâmplă te focusezi mai mult, pe cele bune sau pe cele rele?
- Care e ultimul lucru bun care ți s-a întâmplat în viață?
- Ce ai învățat din experiențele neplăcute ale vieții tale?
Îți dorești să nu mai fii trist? Focusează-te pe binele din viața ta! Am tot repetat în articolele mele că ceea pe ce te axezi se extinde.
Mă întreb unde aș fi fost azi dacă m-aș fi axat pe multitudinea experiențelor dificile din viața mea. Mă pot numi unul din „exemplarele” care au trăit în 23 de ani mai multe decât alții în 50.
Îți spun cu mâna pe inimă că toate experiențele mele de viață m-au făcut un om puternic, deși știu că mai am atâtea de trăit. 😀
Dacă crezi că viața oamenilor de succes e numai miere și oportunitățile stau coadă la ușile lor, ești un naiv incurabil. Prin ce se deosebesc acești oameni de restul?
E simplu: ei învață din orice experiență pe care o trăiesc, fie pozitivă sau negativă, ei nu au timp să se vaiete de eșecurile lor, pentru că sunt prea preocupați de viitoarele lor succese.
„Cu cât vorbești mai mult de ceea ce nu vrei, spune și excepționala Luise Hay, cu atât mai mult crezi în acest lucru. Pe ce îți concentrezi atenția, crește și devine permanent în viața ta”
Tu ce lucruri îți dorești să fie permanente în viața ta? Pe mine mă sperie însăși cuvântul „permanent”, pentru că nu îți imaginez să trăiesc într-o singură stare permanent.
Eu cred că dacă dorința de schimbare și evoluție dispare, atunci nu rămâi decât un mort viu, ce respiră gratuit aerul acestei lumi.
Mai ai curajul să afirmi că ești trist? Revizuiește-ți viața, rearanjează-ți ordinea priorităților și înțelege că tristețea nu este decât o emoție, o stare de spirit care poate fi schimbată.
Orice stare pe care o ai este rezultatul unui mod anumit de a gândi, care duce la o emoție, iar emoțiile respectiv la acțiuni.
Dacă îți poți trata tristețea? Da, cu condiția să descoperi care sunt gândurile ce determină apariția ei. Poți deschide ușa sufletului tău spărgând-o sau o poți lăsa intactă, găsindu-i cheia. Alegerea îți aparține.
Te preîntâmpin că procesul căutării cheii sufletului tău poate fi unul mai îndelungat, nu uita însă că:
„Pentru fiecare efort susținut există o răsplată înzecită”
(Jim Rohn)
Eu m-am convins de acest lucru, pentru că am avut o perioadă lungă în viața mea în care am investit tot ce am putut în mine. M-am axat pe ceea ce pot fi și pe potențialul meu, nu pe ceea ce eram și frustrările mele de atunci.
În lupta cu tristețea profundă nu e suficient să fii optimist, să știi care e menirea ta în viață și ce vrei să faci cu existența ta pe această lume – asta e tratamentul cel mai eficient contra tristeții.
Pentru că oricine poate ieși din pânzele de păianjen pe care și le-a creat dacă are răbdare să deznoade fiecare nod fir cu fir. Iar tu poți face acest lucru: tu poți alunga tristețea care îți guvernează viața și poți deveni stăpânul propriei vieți!
Eu cred în tine! Vreau să știu că și tu o faci!
Te salut cu drag,
Eugenia.
