De cele mai multe căutăm răspunsuri, fără a ști concret care sunt întrebările ce ne frământă.
De cele mai multe ori suntem în căutarea unei cărți, fără a ști concret ce vrem să aflăm din ea.
Ne dorim, într-o măsură mai mică sau mai mare, o carte care ar îngloba soluții la mai multe probleme concomitent, astfel, trecând peste paginile ei, să reușim să conturăm, în mintea noastră, idei generale ce se referă la fiecare domeniu al vieții noastre, separat.
E adeseori cea mai ciudată dorință pe care o avem, dar care, fără să ne dăm seama, devine una atât de solicitantă, la nivel subconștient, încât, începem să căutăm satisfacerea acesteia, și acolo unde nu ne-am fi gândit vreodată să o facem.
„Cum să te psihanalizezi singur” este soluția cea mai eficientă, dar totodată și accesibilă, la nivel de conținut, celor care își doresc să-și rezolve problemele emoționale, dar nu au reușit să le dea un nume încă.
Iluzia uitării problemelor și consecințele acestui fapt, ignoranța, cauzele și tratamentul neliniștii profunde, fericire, tinerețe, vârstă, frustrări, căsnicie, soartă, părinți, copii, dragoste, sex, teamă, fobii, ură, singurătate, pesimism, optimism – toate acestea sunt subiectele ce le conține această extraordinară carte, explicate detaliat și pe înțelesul fiecăruia.
Lectura acestei cărți nu este una ușoară, și aici mă refer strict la profunzimea ei.
Înainte de a ajunge să o citești, trebuie să te asiguri că ești pregătit emoțional să faci o revoluție în tine la nivelul principiilor, după care îți ghidezi viața.
Însuși titlul – „Cum să te psihanalizezi singur” – spune totul despre conținutul acesteia, și, crede-mă, pe cuvânt, acest titlul îi este mai mult decât potrivit. 🙂
Acolo unde există introspecție, căci acesta este, în principal, rolul acestei cărți, există și rezolvare de probleme, iar acolo unde există rezolvare de probleme, există șansa la o viață mai bună.
Iar o viață mai bună este, în primul rând, rezultatul unei autoeducații continue.
Citate din cartea „Cum să te psihanalizezi singur”, care mi-au marcat viața:
„Nu se poate spune că secretul fericirii este memoria proastă. Suferințele și traumele nu pot fi uitate, căci lasă întotdeauna o cicatrice de neșters în inconștient, așa că este nevoie să ne înarmăm cu cât mai mult curaj și să ne confruntăm cu ele în mod direct”.
„Lăsarea unui fapt neplăcut în colțul cel mai îndepărtat al memoriei nu duce deloc la dispariția lui. Iluzia uitării are, de obicei, consecințe mult mai grave decât ceea ce încercăm să uităm. Faptul respectiv nu va dispărea, dimpotrivă, va țâșni mai târziu, monstruos transformat și de nerecunoscut”.
„Fericirea nu este decât o atitudine a spiritului, pentru care trebuie să te simți predispus”.
„Tinerețea durează atâta timp cât vrem noi”.
„Cine cedează în fața frustrărilor, sfârșește în a ceda în fața a orice”.
„Mariajul nu e, cum cred unii, un spital”.
„Nașterea nu e unicul factor care determină felul de a fi al unui individ. Viața și condițiile în care trăim ne fac să ne naștem de mii de ori, modelându-ne, în continuu, caracterul și personalitatea”.
„Să consideri că nefericirea proprie îți este predestinată sau că toată existența ta ar depinde de voința altora, înseamnă să-ți ratezi toată viața”.
„Într-un cuplu nu putem percepe iubirea fără viață sexuală și nici viața sexuală fără iubire”.
„În căsătorie regula amorului platonic nu funcționează”.
„Într-o lume civilizată, ura nu se manifestă prin înjunghiere pe la spate, nici într-un mod agresiv, ci se poate ascunde în spatele unor zâmbete și cuvinte amabile”.
„Suntem lupi adormiți, așa că nu e cazul să ne deghizăm în oi”.
„Un om se poate simți singur nu pentru că are prieteni puțini, ci pentru că are prea mulți”.
1 Comment