daca-m-as-asculta-m-as-intelege-editia-a-iii-a_1_fullsize_260

. . .

Ascultă-te pe tine și vei reuși să-i înțelegi pe ceilalți, acesta este mesajul pe care vrea să-l transmită Salome în cartea sa „Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege”.

Când reușești să-ți găsești propria definiție, comunicarea cu cei din jur căpătă o altă natură. Nu putem construi relații frumoase cu ceilalți, atâta timp cât nu știm ce vrem de la noi și de la relațiile pe care le creăm, chit că vorbim de relații de cuplu, relații de prietenie sau relații sociale.

Să-i acuzăm pe cei din jurul nostru nu este o soluție, așa cum nu este o soluție să ne acuzăm pe noi înșine pentru absolut tot ceea ce trăim în relațiile noastre, pentru că nu este corect să ne învinuim pentru ceea ce nu știm, dar este corect să ne învinuim dacă nu vrem să știm. 🙂

Cum de se ajunge la situații atât de „delicate” cu oamenii pe care-i iubim?, ne întrebăm de multe ori.

Salome susține că cele mai frecvente cauze ale eșecurilor în relaționarea cu cei din jur sunt deficiențele de comunicare, iar măștile pe care le avem ne împiedică să creăm și să menținem relații sincere cu cei care ne înconjoară.

Lucrarea lui Salome nu este o simplă beletristică, este un ghid practic, ce te pune la muncă și îți dai seama de efectele ei extraordinare abia atunci când termini de citit cartea, descoperind în tine comportamente noi, pe care le-ai adoptat pe parcursul lecturii.

Personal, consider că dacă o carte reușește să-ți schimbe comportamentele, fără ca măcar tu să observi acest lucru, prin însăși modul în care au fost abordate subiectele în ea, atunci aceasta și-a atins țelul.

Și creația lui J. Salome, „Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege”, cu certitudine face parte din această categorie de cărți.

 

Citate remarcabile din „Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege”, de Jacques Salome:

„A-și spune totul este o iluzie, o capcană – este tendința contopirii”.

„Ne purtăm ca și cum dragostea ne-ar da dreptul să poluăm persoana pe care o iubim”.

„Cu cât îmi este mai greu să accept eu însumi un refuz, cu atât mai greu îmi va fi să refuz categoric o cerere sau o propunere”.

„Suntem convinși că oferim atunci când, de fapt, cerem”.

„Ceea ce ne dăunează și ne schilodește cel mai tare nu este frustrarea, ci negarea dorințelor”.

„Anumite relații de iubire par a fi clădite, în principal, pe suferință și pe întreținerea suferinței”.

„Un cuplu nu se menține viu adăugând sentimente sentimentelor, ci întreținând o comunicare de calitate, menținând vii elementele care permit nu doar punerea lucrurilor în comun, ci unirea dincolo de metamorfozele existenței”.

„Ține-mă de mână, vreau să fiu singur”.

„Resentimentul este jungla sentimentului”.

„Violența este adesea transpunerea în faptă a neputinței”.

„Gelozia înseamnă să vrei să păstrezi viitorul în trecut și să menții clipa prezentă pentru totdeauna”.

„Despărțirea – păstrez ce-mi aparține și pierd… ceea ce ia celălalt cu el”.

„Cel care se plânge, are chef să se plângă, nu să se vindece”.

„Bolile sunt țipetele tăcerii”.

„Cea mai cumplită singurătate nu e să fii singur, ci să fii un tovarăș rău pentru tine însuți”.

. . .

Leave a comment