norme și limite

Extremele Gândirii Pozitive – Norme și Limite

„Nu există ceva de care să „scapi”. Scăpăm de necunoaștere și percepții greșite”. (Dalai Lama)

Imaginea unui alt sine: plin de încredere, capabil de lucruri mărețe, tolerant la frustrare, curajos în momente dificile – așa ne vedem de multe ori atunci când începem să descoperim ceea ce numim „slăbiciunile” noastre.

Nu ne acceptăm propriile emoții și asta e cea mai mare dramă cu care ne confruntam. În loc să le privim în față și să le acceptăm intensitatea, noi încercăm să le renegăm, ajungând să ne prefacem că acestea nici nu există.

Uităm că emoțiile nu sunt slăbiciuni, ci trăiri umane absolut normale.

Cum se face însă că trăim în continuă negare emoțională, iar apoi ne plângem de stări depresive „lipsite de motive întemeiate”?

Medicul și psihoterapeutul Stephen Rechtschaffen explică, în minunata sa carte „Cealaltă față a timpului” că, cu cât mai mult ne suprimăm emoțiile, cu atât mai intens se întorc acestea împotriva noastră.

Emoțiile pe care le simțim trebuie privite, trăite, acceptate și lăsate, pur și simplu, să se consume. Și, până la urmă, oare nu astfel ar proceda un om cu adevărat curajos? 🙂

E adevărat că e greu să acceptăm unele emoții care ne sfâșie pe dinăuntru, dar e mult mai greu să le retrăim continuu, atunci când refuzăm să recunoaștem existența lor.

Despărțiri, frustrări ale eșecului, frică de nereușită, regrete din trecut – toate acestea fac parte din existența umană.

Ceea ce simțim nu poate fi greșit, dar poate fi greșit modul în care privim lucrurile sau, mai bine zis modul în care ne permitem să le percepem.

Există o extremă de care ne lovim mulți dintre noi în secolul XXI – subiectivismul. A privi lucrurile exact așa cum sunt – asta uităm să facem de cele mai multe ori.

Să nu ne creăm iluzii false, dar nici să ne pierdem speranța că vom reuși – aceasta este definiția obiectivismului.

Așa cum un medic trebuie să-și păstreze neutralitatea cu privire la situația unui pacient grav bolnav, atunci când îi comunică diagnosticul, la fel și fiecare dintre noi își poate crea o viață funcțională privind lucrurile obiectiv.

Și, da, e al naibii de greu să faci acest lucru, mai ales că internetul abundă în tot felul de guru care ne învață „cum să obținem absolut tot ce ne dorim și să devenim absolut orice ne dorim prin gândirea pozitivă”.

E greu să-ți păstrezi obiectivismul și să percepi lucrurile așa cum sunt, căutând în paralele soluții reale și aplicabile, atunci când lumea din jur parcă o ia razna prin apariția unei noi literaturi numite: „Totul este posibil când gândești pozitiv”.

Ei bine, poate am să te dezamăgesc, dar nu chiar totul este posibil dacă gândești pozitiv.

A gândi pozitiv nu este suficient pentru a-ți rezolva propriile conflicte interioare, a gândi pozitiv nu este suficient pentru a face o viață să continue sau să funcționeze. Și spun acest lucru, pentru că am căzut și eu în plasa acestui concept acum câțiva ani.

Spun acest lucru, pentru că de curând mi-am pierdut o prietenă foarte dragă, diagnosticată cu tumoră pe creier de ceva ani, care gândea pozitiv și era sigură că va reuși să-și continue viața așa cum o visa ea.

Dar nu a mai apucat să o facă, pentru că, cu 2 zile înainte de ziua ei de naștere a părăsit această lume. Nu mai vorbisem cu ea de vreo lună și mi-am amintit să-i scriu tocmai cu o zi înainte de înmormântarea ei.

Mi-a fost rușine că am aflat de la fratele ei că nu mai este printre noi, tocmai în ziua în care eu îi urasem la mulți ani și să aibă parte de tot ce e mai frumos pe lume.

Să-i dai speranță unui om, căruia îi poți „citi” limpede viitorul, e cea mai mare greșeală care se poate face în medicină. Există o ramură a psihologiei, apărută de ceva ani – psihologia demnității – menită să ajute pacienții grav bolnavi să-și încheie socotelile cu această lume.

Oare nu este o dramă îi dai speranță deșartă unui pacient, a cărui viață este pecetluită? Cum de ne permitem să facem acest lucru, chiar dacă în mâinile noastre stă puterea de a cunoaște trupul și mintea umană?

Asta i se făcuse prietenei mele, i se dăduse speranță… în ultimă fază a bolii, ea visa să-și termine tratamentul pentru care părinții vânduseră aproape tot, și să plece în Canada pentru a începe o nouă viață – acolo unde a visat de multă vreme să ajungă.

Mă întreb dacă noi, cei din domeniul sănătății, îi putem răpi astfel dreptul unui om de a-și încheia cu demnitate socotelile cu această viață?

A cădea în extremele gândirii pozitive poate fi periculos, și acest lucru devine vizibil atunci când avem de-a face cu astfel de cazuri.

Da, e important să avem o atitudine pozitivă față de viață. E important să privim viitorul cu încredere în șanse și oportunități, dar să afirmăm că suntem capabili să zburăm și să devenim orice ne dorim datorită faptului că gândim pozitiv e de-a dreptul absurd.

Obiectivism, neutralitate și credință că se poate – asta e ceea ce se pierde în omenire.

Manipularea emoțională există peste tot, hai să începem să o depistăm, să deschidem ochii atunci când aceștia se închid involuntar, să privim lucrurile exact așa cum sunt și să adoptăm soluții reale, dar funcționale.

Nu avem dreptul să ne jucăm cu mintea și, mai ales, destinul unui om. Orice lucru cade în extremă dacă este folosit cu ochii închiși și dacă nu ne asumăm responsabilitatea utilizării lui raționale.

Fiecare dintre noi are dreptul să știe ceea ce i se întâmplă atunci când el pierde controlul asupra anumitor lucruri. Să nu uităm că nu toată lumea a făcut medicină, psihologie sau alte științe ce ne oferă un anumite control asupra propriilor destine. 🙂

Hai să încetăm să mai privăm oamenii de dreptul de a decide!

Descarcă gratuit

ebook-ul "O călătorie în trei"

 

Să alegi doar cu inima, nu este suficient.
 
Să alegi doar cu mintea – nici atât.

Și asta pentru că fiecare dintre acestea,

alese separat, ne pot distruge.
 
O călătorie în trei - Tu, Mintea și Inima ta -

asta este cea mai importantă călătorie

pe care ființa umană o are de făcut.
 
Introdu mai jos adresa ta de email

și haide să începem acest drum împreună.
Prenume
Email

2 comments on “Extremele Gândirii Pozitive – Norme și LimiteAdd yours →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *