Dacă fericirea ar avea o gamă de culori caracteristice, aceea s-ar numi gama sufletului.

De când m-am mutat în Cluj am început să privesc viața în alte culori, în culori calde, line și luminoase. Și nu datorită locației, ci datorită unor oameni deosebiți pe care i-am cunoscut aici – dornici de a-și ajuta aproapele fără a aștepta nimic la schimb.

Am ajuns absolut întâmplător să o cunosc pe Mihaela Pop – inițiatoarea proiectului We Care, care are o menire ușor de exprimat în cuvinte: aceea de a aduce zâmbete pe buze.

Acest om deosebit, împreună cu voluntarii ei, merg în zilele de week-end la aziluri de bătrâni și clinici, dăruind 2 ore din zi pentru a face diverse activități cu cei internați acolo.

Am devenit și eu un voluntar activ după ce am fost într-o duminică și mi-am dat seama câtă speranță am lăsat celor de acolo atunci când am plecat.

Noi, oamenii, de multe ori deși ne dăm seama cât bine am putea face celorlalți prin simpla noastră implicare, evităm să facem acest lucru, pentru că avem întotdeauna alte priorități.

E foarte frumos să știm ce direcția are viața noastră, dar uneori nu ne costă decât câteva ore să dăruim celor din jur din ceea ce avem. Și nu e nevoie de bani, ci de dorință.

Păcat că ne-am obișnuit să așteptăm ceva la schimb atunci când facem un bine, dar, din experiența mea alături de We care mi-am dat seama că nu există o recompensă mai mare decât zâmbetele și privirea recunoscătoare a celor cărora le-ai dedicat o oră sau două din viața ta.

Aud zilnic oameni care-mi spun că viața lor nu are nici un sens, că totul și-a pierdut culoarea, că suferă de depresie și sunt conștienți de acest lucru.

Mă întreb de multe ori, atunci când văd fețele pline de speranță ale copiilor de la oncologie sau pediatrie și ale părinților inclusiv, cum se face că noi, oameni sănătoși, ne plângem de lipsă de sens, „dormindu-ne” viața, iar alții – care trăiesc mai mult în clinici decât acasă – sunt atât de luminoși și pozitivi?

De această lecție avem nevoie cu toții – lecția de a fi recunoscători pentru ceea ce avem și de a ne bucura de fiecare clipă pe care o trăim.

Cel puțin eu asta am învățat până acum din experiența We Care. Dacă există cu adevărat o rețetă pentru obținerea sensului în viață, aceea poartă numele de prețuire.

                                     

P.S. Dacă ești în Cluj și vrei să te implici și tu, nu ezita să o faci, recompensa emoțională pe care o primești nu poate fi explicată în cuvinte. 😉

2 Comments

  • Posted December 4, 2015
    by Andrei Samo

    Atunci cand avem compasiune pentru celelalte fiinte si ne dorim din toată inima sa le ajutam, se pare ca nu doar ele beneficiaza de aceasta bucurie a sufletului si noi beneficiem la fel de mult. Cum se face totuși ca ne plângem atât de mult de suferința si Tristețe, când Mulțumirea sufleteasca ne sta chiar in fata ochilor noștri? O fi din cauza indiferentei, nepăsării si a fricii de a fi Fericiți?
    Tot respectul pentru tine, Eugenia, pentru ca îți pasa!

  • Posted December 17, 2015
    by Eugenia

    Multumesc. Si eu, la randul meu, am tot respectul pentru cei carora le pasa. 😉

Leave a comment