să iubești

Încetează să Lupți, Începe să Iubești

Iubirea nu e o luptă unul cu altul, iubirea e o luptă unul pentru altul.

Bărbat, femeie… ce diferență mai există astăzi între cele două sexe, în afară de aspectele fizice cu care a fost înzestrat fiecare dintre ei?

Bărbați feminizați, femei bărbătoase – asistăm din ce în ce mai mult la un proces de inversare a rolurilor pe care le aveau bine-definite odată femeia și bărbatul.

Mă întreb de multe ori dacă nu cumva inversarea acestor roluri a făcut să pierdem adevărata esență a noțiunilor de bărbat și femeie. Dacă nu cumva acest fenomen a făcut să pierdem din esența a ceea ce se numește un cuplu.

Adevărul este că deși încercăm de multe ori să ne adaptăm conceptelor noi a lumii în care trăim, anumite noțiuni cu care am fost crescuți rămân undeva, acolo, ascunse în adâncul nostru.

E greu să le descoperi însă și să le urmezi, pentru că acestea, asemenea emoțiilor refulate, ies la iveală doar atunci când un anumit eveniment exterior le activează.

A-ți activa propria noțiune a iubirii nu este un lucru de condamnat, dimpotrivă, un prim pas spre a ști ce-ți dorești să găsești.

Aceasta este concluzia la care am ajuns după mult timp de conflict interior între ceea ce trăiam și ceea ce-mi doream cu adevărat de la o relație.

Le spun de multe ori oamenilor cu care intru în contact, sau care-mi scriu despre problemele lor în dragoste, sau cu care pur și simplu povestesc pe acest subiect:  dacă ești atent îți vei da seama că ai obținut de la viață exact ceea ce ți-ai dorit sau ai afirmat că-ți dorești, conștient sau subconștient, referitor la un anumit domeniu al vieții tale.

Nu vreau să spun că fiecare om merită ceea ce trăiește, vreau să spun că dorințele noastre devin reale din momentul în care sunt definite, mai clar sau mai puțin clar în sinea noastră.

Relații toxice, parteneri dominatori, parteneri fără coloană vertebrală etc. – toate acestea și multe alte experiențe pe care le trăim în dragoste își au rădăcinile undeva în adâncul dorințelor noastre, exprimate clar sau mai puțin clar, la un moment dat al vieții, în sinea noastră.

Așa cum am spus de multe ori în articolele mele: mintea nu face diferență dintre imaginar și real, iar exemplul cu lămâia, în care salivezi doar imaginându-ți că muști din ea, este cel mai bun argument în acest sens.

Gândește-te cum reacționează corpul tău când visezi un coșmar, nu cumva transpiră, face mișcări bruște, indică semne de frică? Și coșmarul nu e o realitate. Acum imaginează-ți că mintea reacționează la fel și la orice dorință exprimată în tine, cu mai mult sau mai puțin curaj.

Studiile spun clar că mintea va căuta orice resursă pentru a atinge un țel bine-definit.

Acum privește în urmă și amintește-ți care era imaginea din mintea ta când te gândeai la o relație de cuplu? După acest exercițiu, cu certitudine, ai descoperit legătura dintre acea imagine și realitatea pe care o trăiești acum.

Crede-mă, scumpul meu, nu există cineva mai potrivit să-ți spună aceste lucruri decât mine.

Nu aș îndrăzni să vorbesc despre ele dacă nu aș fi trecut și eu, în diferite perioade ale vieții, prin diverse experiențe care să-mi modeleze actuala noțiune a iubirii. Și poate că pe parcurs se va mai modela încă. 🙂

  • Am văzut iubirea doar ca pe o pasiune nebună, și asta am primit de la viață. Dar nu am fost fericită.
  • Am văzut iubirea ca pe un amalgam de emoții trăite intens, și asta am primit de la viață. Dar nu am fost fericită.
  • Am văzut iubirea ca pe un lucru pentru care trebuie să lupți cu disperare pentru a-l păstra alături, și asta mi-a dat viața – o luptă activă și îndelungată cu un partener pasiv și neimplicat, dar nici asta nu mi-a adus fericirea.
  • Într-un final, când am obosit să mă văd o eroină pe un teren de luptă gol, am înțeles că iubirea nu e un câmp de bătălie, iubirea e ceva ce trebuie să vină de la sine, în mod natural și firesc. Am început să văd iubirea ca pe ceva ce mă încarcă, nu mă descarcă energetic. Am început să văd iubirea ca pe o îmbrățișare din care ies cu fața senină și cu plină de speranță. Și asta mi-a dăruit viața – un om matur emoțional, de la care nu încetez să învăț.

Viața, dragul meu, de multe ori ne dăruiește, dar noi nu știm să primim.

Și să primești e o artă.

Trebuie să deschizi ochii la ceea ce mintea refuză să accepte.

Trebuie să faci loc unei noi experiențe atunci când naivitatea inimii îți spune să mai aștepți ca partenerul din câmpul de bătălie pentru care ai luptat să accepte lupta ta.

Trebuie să lași uneori rațiunea la o parte, pentru a-i permite sufletului să simtă.

Trebuie să te lași iubit.

Unele lupte sunt inutile – asta e cea mai nouă lecție pe care am învățat-o de la viață. Iar luptele inutile nu doar că ne consumă energia, ci și ne sărăcesc emoțional.

La luptele inutile trebuie să renunțăm, oricât de greu ar fi să o facem.

Nu poți accepta iubirea dacă nu ai făcut loc pentru ea. Nu poți accepta noul, dacă nu te-ai debarasat de vechi.

Să-ți permiți să primești iubire e o artă. Să te lași iubit, fără a face calcule și socoteli, e ceva de care nu fiecare dintre noi este în stare.

Nu știu care e noțiunea iubirii pe care o ai în minte acum, dar te rog, găsește timp să o descoperi, să o analizezi și să o privești prin prisma relației pe care o ai (sau nu) în acest moment.

Dacă ceea ce trăiești nu te face fericit, dacă relația în care ești implicat îți aduce suferință, dacă partenerul îți stoarce energie mai mult decât îți dă, mai întreabă-te o dată dacă asta e ceea ce-ți dorești cu adevărat să trăiești în viață?

Niciodată nu e prea târziu să închei un capitol și să începi un altul nou, iar viața ne oferă de multe ori cele mai frumoase experiențe atunci când le așteptăm cel mai puțin și, cel mai important, când învățăm să le acceptăm.

Iubirea nu e o luptă, și chiar dacă e, cu siguranță nu e o luptă în singurătate, e o luptă frumoasă în doi, în care cei doi nu luptă unul cu altul, ci luptă unul pentru altul, învață să facă față vieții împreună.

Încetează să lupți, începe să iubești și totul va apărea la timpul și momentul potrivit!

 

Cu iubire,

Eugenia

Descarcă gratuit

ebook-ul "O călătorie în trei"

 

Să alegi doar cu inima, nu este suficient.
 
Să alegi doar cu mintea – nici atât.

Și asta pentru că fiecare dintre acestea,

alese separat, ne pot distruge.
 
O călătorie în trei - Tu, Mintea și Inima ta -

asta este cea mai importantă călătorie

pe care ființa umană o are de făcut.
 
Introdu mai jos adresa ta de email

și haide să începem acest drum împreună.
Prenume
Email

2 comments on “Încetează să Lupți, Începe să IubeștiAdd yours →

  1. Mulțumesc pentru că mi-ai adus puțină claritate cu articolele tale în momentul dificil pe care îl trăiesc acum. Ma ajuta să recitesc unele dintre ele de mai multe ori. Doar pentru că tu ești cel care decide să rupă o relație nu înseamnă că ți-e ușor să mergi mai departe sau ca ești fericit că a trebuit să iei decizia asta. Uneori îți simți sufletul făcut bucăți mult mai rău decât cel pe care l-ai părăsit. Și te costă așa de mult să aduni bucățile rămase ca să construiești un vis nou, sub o formă nouă, mai bună. E atât de greu să CREZI că se poate și pentru tine.

    1. Ai dreptate, dar e foarte important sa reusim sa acceptam ideea ca exista oameni si situatii pe care nu le putem pastra cu forta in viata. Asa cum am mai spus, viata e un ciclu continuu, deci un parcurs intr-o continua schimbare. Iar daca ai reusit sa spui NU unei relatii chinuitoare, atunci esti un om demn de admirat! Iti doresc multa iubire si incredere ca vei reusi! 😉 :*

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *