„Orice om pe care îl întâlnesc îmi este superior într-un fel oarecare. De aceea, învăț pe lângă dânsul”
(Emerson)
Conștienți sau nu, dar fiecare dintre noi are o nevoie satisfăcută sau nesatisfăcută de a se afirma. Această nevoie a fost studiată încă din timpurile vechi de către cei mai buni psihologi și cercetători ai lumii.
Freud a numit această nevoie: „dorința de a fi mare”, iar John Dewey – „dorința de a fi important”.
Aceasta este o foame continuă pentru noi, oamenii din această lume, și ea nu există la animale. Indiferent că suntem conștienți sau nu de acest lucru, dar suntem mereu în căutarea afirmării sinelui.
Cum o facem, ne privește pe fiecare în parte.
Un lucru este cert: că această nevoie nesatisfăcută în vreun fel oarecare duce la tulburări grave de comportament.
Psihiatrii afirmă că jumătate din cazurile de demență a oamenilor sunt din cauza lipsei sentimentului de importanță pe care îl trăiesc în realitatea lor.
Cunoaștem cu toții că unele boli mentale distrug celulele cerebrale și aduc dezechilibrul mintal. Iar acest lucru contribuie la evadarea de realitate și crearea unei realități diferite pentru cei bolnavi.
Adesea oamenii bolnavi mentali afirmă că sunt regi, regine, oameni importanți, vedete etc., ceea ce îi face să fie fericiți și să nu-și dorească subconștient să renunțe la boală.
În cartea „Arta de a reuși în viață” de Dale Carnegie, am citit despre cazul unei femei, a cărei căsătorie a fost tragică. Ea a visat la o viață plină de duioșie, soț iubitor, copii, poziție socială, dar nu a reușit să obțină toate acestea.
Bărbatul ei se comporta cu ea disprețuitor, nu aveau copii, iar viața ei socială se rezuma la slujirea bărbatului cu care trăia.
În boala ei mentală, pe care a căpătat-o, ea era divorțată, căsătorită a doua oară cu un lord englez și avea atâția copii câți își dorise.
E unul din puținele cazuri de acest gen cunoscute de medici.
Nevoia de afirmare, se pare, este una dintre cele mai importante pentru fiecare din noi.
Imaginează-ți cum ai trăi dacă nimeni nu ți-ar recunoaște meritele, ai fi ignorat mereu.
Eu cred că indiferent cât de puternici am fi, avem nevoie de a oferi și primi valoare de la cei din jurul nostru.
Dar hai să ne satisfacem această nevoie de afirmare frumos, nu prin metode vulgare, urâte și agresive.
În cele ce urmează ți-am pregătit câteva greșeli pe care le fac unii oameni pentru a se afirma.
1) Critici în loc să încurajezi
Niciodată nu am crezut că cineva ar putea funcționa mai bine la critică decât la încurajare.
Chiar dacă ești director, șef, manager etc., oamenii din jurul tău, asemenea ție, au nevoia de a li se recunoaște meritele.
Dacă subconștientul nostru este în stare să aducă oamenii în pragul nebuniei pentru a-și îndeplini aspirația de importanță, gândește-te la miracolele pe care le-ar putea face subconștientul nostru cu noi recunoscând meritele celor care ne înconjoară.
Charles Schwab – omul de încredere a lui Andrew Carnegie („regele oțelului”, cum i se spunea), cel mai cunoscut și bogat om de afaceri din timpurile lui, primea de la acesta un salariu de un milion de dolari pe an, nu pentru că era un geniu, ci pentru că avea un talent de a conduce oamenii prin elogii și încurajări.
Acesta afirma foarte sincer că:
„Consider că puterea mea de a trezi entuziasm în oameni este cel mai prețios capital de care dispun, numai încurajându-l pe individ îl faci să-și reveleze și să-și dezvolte cele mai prețioase daruri. Nimic nu distruge mai mult ambiția unui om decât criticile superiorilor săi. De aceea eu sunt oricând gata să laud și să nu critic. Dacă găsesc un lucru bine făcut îl aprob sincer și îl răsplătesc cu complemente”
Asta era filosofia acestui om, care a devenit milionar datorită talentului său rar de a aprecia oamenii din jur și nu de a-i critica.
Rămân la ideea că nimeni nu funcționează mai bine prin critică decât prin susținere.
E ca și cum ai unge balamalele unei uși cu apă și ți-ai dori ca aceasta să nu mai scârțâie.
2) Te simți superior celor din jurul tău, pentru că tu „ai mai multe” ca aceștia
Cineva spunea foarte frumos că dacă vrei să afli cine e un om cu adevărat dă-i puterea în mâinile lui.
Cred că fiecare dintre noi, măcar o dată în viața lui, a simțit această emoție de superioritate față de ceilalți.
E o capcană în care cădem cu toții. Dar viața nu ne lasă să fim astfel și de multe ori ne coboară repede cu picioarele pe pământ. Pentru că de fapt toți suntem egali, nu există oameni superiori și oameni inferiori, există doar oameni diferiți, care privesc viața altfel.
„Nimeni nu este superior, nimeni nu este inferior, spunea Osho, și nu există nici persoane egale între ele. Fiecare este unic”
Suntem diferiți, privim diferit aceleași lucruri.
Cine ne dă dreptul să catalogăm oamenii în proști și deștepți, superiori și inferiori, norocoși și nenorocoși etc.?
3) Îți dorești să te afirmi cât mai repede cu putință prin orice metode posibile
Ne naștem cu instinctul: „Vreau să obțin asta ACUM”. Ne dorim să ajungem la măiestrie cu un singur pas, ne dorim să atingem perfecțiunea cu o singură mișcare.
Adesea doar durerea ne învață că:
- Măiestria se obține prin perseverență și răbdare;
- Nu te poți culca noaptea un începător în ceva și să te trezești un specialist de neînlocuit;
- Dacă scopul nostru este succesul în sine atunci drumul e anevoios, dacă însă facem ceea ce ne dorim cu pasiune și plăcere, succesul apare inevitabil.
„Nu ținti spre succes, spune Viktor Frankl. Cu cât țintești mai mult spre el și îl faci o țintă, cu atât cresc șansele să îl ratezi. Pentru că succesul, la fel ca fericirea și împlinirea, nu pot fi vânate, ele trebuie să apară, și asta se întâmplă ca un efect secundar al dedicării omului pentru o cauză mai înaltă decât scopul sau obiectivul în sine
Împlinirea și succesul trebuie să se întâmple și dacă nu te atașezi de deznodământ, îți cresc șansele. Urmează-ți vocea interioară și îndeplinește-ți misiunea pe pământ și pe termen lung succesul te va urma tocmai pentru că nici nu te mai gândești la el”
Asta ne spune părintele logo terapiei, specialistul minunat care a supraviețuit a patru lagăre de concentrare în condiții mizere și inumane, nu a încetat vreodată să afirme că viața fiecăruia dintre noi are sens până la ultima suflare, în orice circumstanță.
Dacă omul găsește un ROST în viața lui, reușește să facă față tuturor greutăților.
Deci, ne-am înțeles, nu succesul este ținta, ci urmarea cu pasiune și dăruire a rostului pe care l-ai găsit pentru viața ta.
4) Crezi că un lucru material te poate stimula să faci ceva pentru a te afirma
Avem tendința să privim inversat lucrurile.
Bob Proctor explică, în una din cărțile sale, că noi trăim în trei planuri distincte ale existenței noastre:
- Planul spiritual, reprezentat de gândurile noastre;
- Planul intelectual, reprezentat de ideile noastre;
- Planul fizic, reprezentat de rezultatele noastre.
Orice realizare începe cu spiritul, adică gândurile noastre, ajunge în faza intelectuală, adică ideile noastre, și apoi trece în planul fizic – adică materializarea gândurilor și ideilor.
O bună parte din noi însă funcționăm invers: ne dorim să obținem un anumit lucru material, pentru a fi stimulați să avem gânduri pozitive și idei creative. Dar ciclul este de fapt, inversat. Înțelegi ce spun?
Toate lucrurile materiale din lumea asta au fost construite datorită gândurilor și ideilor oamenilor.
Hai să facem o mică recapitulare: am vorbit despre nevoia de afirmare a fiecăruia dintre noi, am vorbit despre cele 4 greșeli majore pe care avem tendința de a le face pentru a ne simți importanți.
Iar acum am deosebita onoare de a încheia acest articol cu citatul minunatului Osho care spune că:
„Atunci când te naști nu ești un copac, ci o sămânță. Trebuie să crești, trebuie să ajungi la o înflorire, iar această înflorire va fi mulțumirea ta, împlinirea ta. Această înflorire nu are de-a face nici cu puterea, nici cu politica. Nu are legătură decât cu tine, cu evoluția ta personală”
Pe final de articol, îți urez un singur lucru: descoperă Arta de a fi mereu puternic și de a te afirma nu pentru ceea ce nu ești, ci pentru ceea ce faci și dăruiești cu pasiune celor din jurul tău.
Te asigur că succesul va apărea inevitabil.
Spune-mi ce metode utilizezi tu pentru a te afirma? Ți-ai găsit pasiunea pentru care ți-ai da și viața? Aștept comentariile tale!
Te pup și te îmbrățișez cu toată dragostea mea,
Eugenia.
